MISIUNEA SCOLII:
Școala noastră își propune să asigure tuturor elevilor premizele integrării active în societate, să realizeze o educație de calitate bazată pe asigurarea accesului egal și sporit la educație al tuturor copiilor printr-un parteneriat autentic cu familia și a adaptării flexibile la schimbare,formând competențele -,,bunului cetățean european”- informat,responsabil și implicat; să respecte și să valorifice pozitiv diferențele ,să promoveze toleranța și echitatea în toate demersurile educative formale,informale și nonformale;să ducă mai departe tradiția, prestigiul și performanța școlii,îmbogățind an de an imaginea acesteia.
„Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas’’.(Socrates)
VIZIUNEA :
Liceul Tehnologic Teodor Diamant ,Boldești - Scăeni va deveni un centru de cultură și de interes pentru elevii din comunitatea locală atât prin oferta curriculară cât și prin diversificarea ofertei parteneriatelor și proiectelor care le va iniția;va fi întotdeauna locul unde toți copiii își vor defini și dezvolta personalitatea,părinții vor găsi un partener de calitate în educație,iar cadrele didactice vor oferi tuturor ,,știința de a reuși”.
CINE A FOST TEODOR DIAMANT? Teodor Diamant (n. Teodor Mehtupciu, 1810 - 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în România. În 1835 a înfiintat, la Scăieni Prahova, un falanster, intitulat Societatea agronomică si manufacturieră sau Colonia sotilor agronomi.
Societatea a fost desfiintată de autorităti un an mai târziu.
A preconizat lichidarea analfabetismului si a superstitiilor, dezrobirea tiganilor, precum si ideea unirii instructiei copiilor cu munca productivă. Biografie S-a născut în Moldova.
Era un om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor si plin de devotament. Avea un temperament entuziast, când îmbrătisa o idee, i se consacra cu trupul si cu sufletul. În tară a studiat la scoala grecească si la Colegiul Sfântul Sava, fiind elev al lui Gheorghe Lazăr si Eufrosin Poteca.
Cunostea limbile franceză, germană, greacă si italiană. A studiat matematica la München si la Paris, unde a intrat în contact cu ideile socialismului utopic si a devenit discipol al lui Charles Fourier.
Reîntors în tară, a colaborat la Curierul Românesc, unde si-a expus conceptiile social-economice.
A fost bine primit în cercurile liberale din Bucuresti, reusind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiesti, care mostenise o avere însemnată si care a consacrat mosia sa din Prahova, numită Scăieni, pentru înfiintarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care functiona după principiile socialismului utopic.
Falansterul a fost înfiintat la 10 martie 1835 si avea denumirea Societatea agronomică si manufacturieră sau Colonia sotilor agronomi. Înainte de desfiintare avea aproximativ 100 de membri.
Anul următor, guvernul, temându-se să nu se înrădăcineze credintele comuniste în tară, a ordonat desfiintarea lui si trimiterea în exil a sefilor Manolache Bălăceanu si Diamant. [3] A fost închis la Mănăstirea Snagov.
La eliberarea lui din Snagov, Diamant n-a mai găsit ospitalitatea cu care era obisinuit. Fără a renunta la ideile lui si la speranta de a-si realiza planul, a îmbrătisat, ca mijloc de trai, meseria de inginer topograf si hotarnic; moare în urma căpătării unui „junghi bun, care în putine săptămâni l-a dat într-o oftică galopantă.
Catinca Câmpineanu, care se afla la mosie, a trimis de l-a transportat de la Telega la Câmpina; i-a fost însă peste putintă a-l face să admită un medic si a renunta la tratamentul Leroy, pe care l-a urmat până s-a stins”.
Cartea sa, „Scrieri economice”, a apărut postum, la Editura stiintifică, 1958. În 1979 a apărut filmul „Falansterul”, în regia lui Savel Stiopul, inspirat din experimentul lui Teodor Diamant.
Către site-ul vechi
| 
